a) În folclorul românesc, creaţiile populare, datinile şi obiceiurile, reflectă credinţa privind viaţa, moartea, facerea lumii şi omului;
b) Biserica acceptă creaţiile folclorice care contravin învăţăturii de credinţă: superstiţiile, magia, vrăjitoria și prezicerile;
c) Baladele Mioriţa şi Mănastirea Argeşului reflectă diferite aspecte ale vieţii religioase româneşti;
d) Românii au păstrat datini şi obiceiuri bazate pe fenomenele naturii, pe care le-au pus în legătură cu Naşterea Domnului, dându-le sens creştin: colindele, pomul de crăciun, Vifleimul, Irozii, Steaua, jocurile cu măşti;
e) În afară de creaţiile literare, viaţa religioasă a românilor este oglindită în sculptură şi iconografia pe sticlă;
f) În cadrul șezătorilor, se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se cântau sau se rosteau balade, se învăţau colinde şi se discuta despre pregătirea sărbătorilor de iarnă.